Concursul de inteligență la clasele primare

 
Ce înseamnă a fi un om inteligent? 

         Inteligența este cel mai important lucru de care avem nevoie. Mulţi spun că oamenii se nasc inteligenţi,dar  inteligenţa se dobîndeşte pe parcurs ce se învaţă.                                                                                                                     Cititul, ascultatul, văzutul – sunt factori care contribuie la inteligenţa noastră. Tot ce se află în jurul nostru are legătură cu inteligenţa. Inteligenţa se dezvoltă cu fiecare rînd citit şi fiecare documentar ascultat...             Depinde de noi cum percepem lucrurile şi mai ales, depinde de inteligenţa noastră cum le vedem. Înţelepciunea se dezvoltă şi ţine doar de tine. Ambiţia, încrederea -  ţin de inteligenţă şi de educaţie.                              În continuare Vă prezint cîteva secvențe de la concurs, unde au participat elevii claselor primare.

Emblemele echipelor "Ghioceii" și "Mărțișoarele"...

Iar dacă echipele sunt pregătite...

...și suporterii gata să aplaude...

..să dăm start concursului !!!

Bravo  tuturor  suporterilor!

Inteligența nu înseamnă să nu faci greşeli, ci să vezi repede cum poţi să le îndrepţi – Berlot Brecht

Concursul "Creație proprie"

“Mai artist decît copilul
cred că nu e nici un artist în lume.
Să ai inimă să-l simţi şi minte să-l pricepi”
(I. Nisipeanu)

Poezia îl pregăteşte pe copil să trăiască în frumuseţe, în armonie, să respecte frumosul şi să vibreze în faţa lui. Cuvintele, sunetele, mimica, gesturile sunt mijloace de exprimare, de exteriorizare a trăirilor, 

a dorinţelor, a aşteptărilor...

Elevii claselor primare au reuşit să impresioneze prin îmbinarea armonioasă a cuvintelor și expresiilor...  Micii poeți și-au expus creația poetică în cadrul concursului Creație proprie, desfășurat în Săptămînile pe obiecte la clasele primare.

Tinerele talente au fost apreciate cu aplauzele spectatorilor și cuvintele frumoase ale învățătoarelor.

Puteți urmări și cîteva secvențe video 

Bravo,dragi elevi!!!

Mulțumim pentru implicare activă.

Vă dorim mult succes,inspirație și mai multă, pentru a ne impresiona cu noi creații!!!

Pe aripile lecturii

" Dacă ai aripi de carte

   Zbori mai sus,vezi mai departe..."

   

"O acțiune extrem de mică, dar repetată în mod constant pe o perioadă lungă de timp, poate avea efecte mult mai mari decît un hei-rup extrem de obositor, dar care "nu te ține" decît o scurtă bucată de timp." (Darren Hardy)

      O astfel de acțiune practic îți poate schimba viața. Important este ca această acțiune să fie   repetată suficient de mult timp.

      Un exemplu convingător  în acest sens este legat de citit.  Sunt mulți oameni care spun că nu au timp să citească, dar dacă citim 10 pagini în fiecare zi, înseamnă că vom citi o carte de 300 de pagini în  fiecare lună, fără să simțim că am facut vreun efort prea mare în acest sens (10 pagini pe zi înseamnă cel mult 10 - 15 minute).

      Sunt mulți oameni care au aplicat acest principiu și au obținut rezultate remarcabile în multe domenii.

ȘTIAȚI CĂ...și OAMENII DE SUCCES CITESC?! 

Experții sunt de părere că lectura e ultimul lucru pe care oamenii de succes îl fac înainte de culcare. 

Cărțile sunt ca un combustibil care oferă în schimb creativitate și pasiune.

                            

Ce este comparaţia?

       Comparaţia este o figură de stil.  Ea este  formată din doi termeni: termenul care se compară şi  termenul cu care se compară. Cuvintele: ca, precum, asemeni, aidoma  cel mai des sînt întrebuinţate ca legătură între termenii comparaţiei.  Uneori ca cuvinte de legătură sînt întrebuinţate şi cuvintele: astfel ca, întocmai ca, cît, aşa, asemănător cu, ca şi cum, la fel ca/ cu...

    Datorită comparaţiilor se evidenţiază trăsăturile asemănătoare ale termenilor care o formează (obiecte, acţiuni, persoane, idei,...)şi se dă o mai mare claritate şi expresivitate  limbajului, punînd cu ajutorul unei asemănări semnul de egalitate între obiectele, ideile sau împrejurările comparate.

     Termenii unei comparaţii pot fi:

    Concreţi- însuşirile lor le putem percepe cu unul din simţurile noastre;                                           Tată resemnat ca o statuie sub ploaie.

    Unul abstract şi celălalt concret-rolul predominant aici îl au gîndirea, analizele şi asocierile;                                                                                                                                                                          Amintirea se păstra în suflet ca o floare minunată.

    Un termen concret şi unul abstract;                                                                                                                                Fetiţă jucăuşă ca o adiere de primăvară.

    Un termen abstract şi unul abstract.                                                                      

      Rutină necruţătoare ca moartea.

A

Aburind ca un ceaun la fiert;

Alb ca fruntea munţilor înzăpeziţi;

Alb ca spuma laptelui;

Alb ca varul;

Albe ca florile castităţii;

Amintirea se păstra în suflet ca o floare minunată, care nu se ofileşte niciodată;

Curentul fierbea şi bolborosea ca o apă de munte;

Arămie asemeni măslinelor verzi;

Ascuţită ca un brici;

Ascuţite ca nişte tăişuri de pumnale;

Asfinţit roşu ca sîngele;

Ştergar aspru ca o răzătoare;

Înfăţişare tot atît de atrăgătoare ca un sfinx;

Atrăgător ca Paris;

B

Stă ca babele la gura sobei;

Bătăuşi ca doi cocoşi;

Bătrîn ca bătrîneţea lumii;

Beznă ca în nucă;

Blîndă ca un copilaş;

Blînzi ca nişte miei;

Brazi drepţi ca nişte lumînări cu flăcări verzi;

Broaşte ţestoase ca nişte bolovani mari, culeşi de pe marginea unui rîu;

Coborî privirea ca un buldog care ascultă de frica băţului;

Am dormit ca un buştean;

Buza scurtă şi arcuită la colţurile cu gropiţe ca arcul lui Cupidon;

Buze ca coralul;

C

Sărise în picioare ca un cal sub pinteni;

Castel mohorît ca un morman de cremene;

Cîntec trist ca un plînset de harpă;

Mergea clătinat ca un om beat;

Se priveau mereu faţă-n faţă, pîndindu-se ca doi cocoşi;

Coif ca un butoiaş;

Problema era tot atît de complicată ca şi măsurile pe care rebuie să le ia un om de stat sau un judecător, cînd are a hotărî asupra  vieţii sau morţii unui om;

Corabia uşoară ca un fulg în mîna unui uriaş;

Încăieraţi ca doi cotoi;

Creasta albăstruie a munţilor asemeni unei grămezi de nori;

Crengile drepte şi subţiri ca nişte dinţi de lapte;

Cuminte ca o icoană;

Curat ca lacrima;

Capriciile şi puzderia de dorinţe care înveşmîntează copilăria ca un curcubeu multicolor;

Curios, scotocind ca o nevăstuică;

                              ca o bufniţă;

Zîmbet curios ca de lup;

Se cutremură pămîntul ca spicele, bătute cu îmblăciul;

Cuvintele îl izbiră în suflet ca nişte bulgări de pămînt aruncaţi peste un sicriu;

Cuvîntul pătrunse în inima neagră a omului ca o flacără puternică;

Cuvîntul pătrunse în inima păcătosului ca muşcătura unei scorpii;

Cuvintele cădeau ca plumbul topit;

D

Dinţi mari ca de cal;

          mici şi albi ca fildeşul;

Drăgălaşă ca un înger;

Drept ca o stîncă;

E

Se aprinse ca un erou;

Se depărta ca un erou căzut în dizgraţie;

F

Furişîndu-se precum o fantomă;

Faţă palidă ca ceara;

Faţă veselă şi rotofee ca un măr copt,

Faţa tuciurie ca boaba de cafea arsă;

Fermecătoare ca un vis;

Fetiţă jucăuşă ca o rază de soare sau ca o adiere de primăvară;

Fierbinte ca stropul de vin vechi;

Fioros ca un leu;

Fluviul ca un şarpe uriaş;

Foşnetul frunzelor mişcate de vînt suna ca un cîntec de leagăn, murmurat uşor în nopţile scurte de vară;

Fricoasă ca o oaie;

Frumoasă şi graţioasă ca o făptură cerească;

Frumoasă ca o gherghină;

Frumos ca Adonis;

Se împrăştiară ca frunzele uscate luate de vînt;

Frunzele stejarilor late ca nişte evantaie;

Mulţi ca frunzele;

Un licăr de răutate îi ţîşni din ochi ca un fulger scurt;

Iute ca fulgerul;

Fumul se întindea peste mare ca o ceaţă semitransparentă;

Se topeşte ca fumul;

Apă furioasă ca un duşman împotriva căruia nu avem nici un mijloc de apărare;

G

Înainta ghemuit ca un tigru;

Girafă înaltă ca un stîlp de telegraf;

Gîndul pieri singur ca o împietate;

Gîndurile se risipiră ca aburii în vînt;

Gîtul lung şi zvelt cu o arcuire ca de lebădă;

Glas răguşit şi încurcat ca un lacăt ruginit;

Avea , însă, o graţie îngerească întocmai ca o făptură feerică sau ca o zînă din mitologie;

Graţios şi drăgălaş ca o fetiţă;

H

Harnică ca o albină;

Hipopotam cu capul mare ca un geamantan;

I

Iubitor  ca o mamă;

Iute ca o căprioară;

Iute ca un duh;

Iute şi îndemînatic asemeni unui gimnast încercat;

Inimă grea ca o piatră;

Inocent ca o fecioară;

Iscusit ca Ulise;

Î

Încremeniţi ca nişte statui;

Parîma întinsă ca o coardă de arc;

Întuneric ca smoala;

Înspăimîntat ca omul cu conştiinţa încărcată;

Întuneric ca de smoală;

Înţelept ca Solomon;

L

Lacrimile izbucniră ca două izvoare;

Himerică intangibilă ca lebăda neagră a lui Horaţiu;

Răcnind ca un leu;

Libelulă ca un vîrf de flacără vie;

Limpede ca lacrima viţei-de-vie;

Limpede ca lumina zilei;

Liniştit ca o piatră;

Neabătut din drum ca o locomotivă;

Loviturile cădeau ca nişte fulgere;

Clar ca lumina zilei;

Luna ca o colibă a pustniciei;

Luna ca o vatră de jăratic;

M

Măreţia lui este ca soarele de dimineaţă;

Mintea se deschise ca o floare sub sărutarea soarelui;

Misterioasă ca o apă în care s-a cufundat o comoară,

                     ca un cer în care au nins luceferi,

                     ca o zare în care s-au topit cocorii.

Mîna lungă şi uscată ca o gheară de corb;

Mînă rece ca gheaţa;

Mîndru ca un cocoş urcat pe gard;

Mînios ca un urs căruia cîinii i-au sfîşiat urechile;

Mohorît ca un dric;

Se răsuceau ca aripile morilor de vînt;

Multe ca ciupercile după ploaie;

Munceşte ca un rob;

Muşchi cenuşiu ca nişte bărbi de uriaş;

Mut ca un mormînt;

N

Cioară neagră ca funinginea;

Stăteau neclintite ca nişte insule;

Rutină necruţătoare ca moartea;

Pene negre ca un anteriu;

Negru ca pana corbului;

           ca mura cîmpului;

           ca tăciunele;

Nemişcat ca un bolovan;

                 ca o ţestoasă bătrînă şi precaută;

Neştiinţa e ca o povară;

Se uită nervos într-o parte şi-n alta ca un animal hăituit;

Dispărea ca un nor de vară;

Nori negri ca jalea;

Se lumină de bucurie ca un nor întunecat străbătut de o rază argintie de soare;

Zburdalnic ca un nouraş primăvăratic;

O

Îi ieşise din inimă ca un oaspete întîmplător, a cărui vizită a luat sfîrşit;

Ochii ei blînzi ca ai unei porumbiţe se însufleţiră de focul nou al speranţei;

Ochi catifelaţi ca de căprioară;

Ochi mari şi blegi ca de viţel;

Ochi mici ca doi nasturi;

Ochi ca două mărgele negre;

Ochi roşii ca de jăratic;

Ochi ca nişte sticle fără luciu;

Ochi strălucitori ca ai păsărilor sălbatice;

Ochi strînşi cît o gămălie de ac, strălucind ca un ciob de sticlă pe faţa lui mare;

Ochi verzi ca de pisică;

Ochii ca smoala;

Ochi ca tăciunele;

Ochi vicleni ca de vulpe;

Alerga încoace şi încolo ca un om cu minţile zburătăcite;

Ora a zburat ca o clipă;

Vorbi ca un orator cu experienţă în faţa unei adunări publice;

P

Frunziş palid ca al sălciilor;

Faţa pîrlită de soare, dar palidă ca ceara;

Parfumat ca o primăvară;

Intră cu pas iute şi elastic ca o pisică;

Coboară cu pas uşor ca de pisică;

Veselă şi nebună de bucurie ca o pasăre gata să zboare din colivie;

Pestriţ ca o pajişte;

Tăcut ca un peşte;

Agilă ca o pisică;

Străinul supravegea drumul ca o pisică pîndind şoarecele;

Nădejde în revedere fragilă ca şi pînza de păianjen;

Uşor ca o pînză de păianjen;

Plăpîndă ca o floare de păpădie;

Ploaia cădea cu picături mari de tot, ca un plîns care uşurează;

            cădea ca nişte suliţe lungi şi cenuşii;

Despuiat ca un ponton;

Porecla este ca un destin;

Primăvară ca o tînără crăiasă bizantină;

Privire ascuţită şi tăcută ca un şoricel;

Privire ca o sabie strălucitoare;

Respiraţie proaspătă ca respiraţia crinilor albi;

Profundă ca şi cugetările lui Nicolae Iorga;

Punctual ca un ceasornic;

Puternic ca Hercule;

R

Razele soarelui ca nişte vergele de aur pe luciul apei;

Razele jucăuşe ale soarelui străbăteau ca nişte suliţe de foc printre frunze;

Glas răguşit ca al unui corb;

Repede ca gîndul;

             ca vîntul;

Resemnat ca o statuie sub ploaie;

Să fie ca rîndunelele, numai aripi şi săgeată într-un cer imens;

          ca apele numai drum

      şi ca pietrele, numai somn;

Rîs ca de hienă;

Rouă scînteietoare ca nestematele;

Gură roşie ca florile de lotus cel mai scump;

Roşu ca macul;

          ca para focului;

          ca racul;

          ca ţigla;

S

Zboară ca săgeata;

Cuvintele-i scăpărau ca nişte fulgere cumplite;

A ţîşnit ca o scînteie;

Senină ca lumina unui asfinţit; 

Senină ca strălucirea blîndă a toamnei;

Adîncit în gînduri ca un sfînt care meditează asupra păcatelor lumii;

Sprintenă ca o sfidare;

Solzi  aidoma unor  pesmeciori muiaţi în punci;

Sprintenă ca o maimuţă;

Stingheră ca o zi de duminică;

Marile stînci de bazalt erau aşezate ca nişte dolmente celtice pe ţărmul mării;

Pînza albă şi frumoasă strălucea în soare ca zăpada sau  ca argintul;

Luminişul era străbătut de mici străluciri ca de diamante;

Bogate şi strălucitoare ca o pădure de candelabre în seara de Crăciun;

Cele din urmă raze, căzînd printr-un luminiş  al pădurii, străluceau ca pietrele nestemate pe haina înflorită a corabiei naufragiate;

Sunet sacadat ca de ciocănitoare;

Surprinzătoare ca o femeie cochetă;

Ochii îi străluceau ca nişte stele, sclipind înfocate şi sălbatice în mijlocul unor nori negri de furtună;

Ele alcătuiau un pogon de flori umane, strălucind  în felurite culori şi bătute cu diamante ca o Cale a Laptelui;

Ş

Pîndindu-şi tovarăşul ca un şarpe gata să se arunce;

T

Tare ca piatra;

Încăpăţînat ca un taur;

Răgea ca un taur;

Tăcut ca un peşte;

Tăcut ca un soarece;

Tăcut ca pămîntul;

Tăcut ca o umbră;

Tigvă cheală, lucie ca bostanul turcesc;

Timidă ca o fecioară;

Timpul deveni enorm şi vid ca o catedrală pustiită;

Cuvintele se revărsau ca un torent;

Tremură ca varga;

Vocea tremurînd ca o coardă întinsă;

Trist ca un amurg tîrziu de toamnă;

Tulburătoare ca vîltoarea unui rîu de munte;

Au rămas împreună ca o turmă de oi;

Ţ

Ţeapăn ca o scîndură;

Tepeni şi palizi ca nişte statui de piatră;

U

Umil ca un cîine rătăcit într-o ogradă străină;

Uscat ca iasca;

Uşor ca un fulg;

Paşi uşori ca de silfidă;

V

Valtrap cu ţărţămuri ca un baldachin;

S-au oprit ca valurile mării înaintea unor stînci de netrecut;

Valuri înalte cît un munte;

Tremura ca varga;

Văzduh ca plumbul;

Haine verzi ca frunzele copacilor;

Vesel ca o ciocîrlie;

Mai rea ca o viespe;

A pornit ca o vijelie;

Vin gălbui ca topazul;

Viteaz şi ager ca un uliu;

Mînios ca un vînt;

Liber ca vîntul;

Gîndurile se roteau într-un cerc ca veveriţele în cuşcă;

Se furişă din tufiş în tufiş ca o veveriţă;

Vocea înverşunată căzu ca un tunet;

Voios ca un greiere;

Vorba să cadă ca o sămînţă într-un pămînt roditor;

Vorbele-i aidoma unor săbii;

Vreme ca de vis;

Roti ochii cu ţintă ca un vultur;

Z

Zilele vin ca nişte daruri cereşti;